O săptămână naturală: Ghimbir, lămâie și ulei de cocos


După ce acum 2 săptămâni am fost balonată și m-am uitat terifiată la burta care se făcea din ce în ce mai mare și nu contenea să se oprească, am luat măsuri.

Limonada cu ghimbir a făcut parte din ritualul de dimineață în loc de cafea sau lângă, iar uleul de cocos a reprezentat crema mea de față pe timp de noapte, precum și masca mea de păr. Ieri am citit undeva că albește și dinții și ce crezi, chiar a funcționat.

Pentru că e clar că sufăr de oboseală cronică, ghimbirul chiar a ajutat să mă trezeacă și să mă energizeze. În plus am auzit că este foarte bun pentru imunitate. Cert e că a funcționat, am început parcă să urc scările mai vioi și să nu mai fiu certată cu diminețile. Bine că există muzica și serialele. Mi-am reluat activitatea bolnăvicioasă. Mere de sa mere. Bine că există ghimbirul.

Poză din cabina de probă

Era un soi de rochie albă, cu umerii căzuți și mi s-a părut drăguță. Când am probat-o mi-am dat seama că e cam lungă pentru gusturile mele.

Și am realizat că de-a lungul timpului am tot avut fotografii în cabina de probă. Nu mi-am luat niciodată produsul respectiv pentru că mi s-a părut că nu-mi vine atât de bine. Iată fotografia: 


Să nu călătorești cu o mare supărare în suflet


Să nu călătorești în viața asta undeva cu o mare supăre în suflet. E mult prea periculos. Nu te vei alege cu vreo experiență de care să-ți amintești cu drag, nu vei cunoaște toți oamenii pe care ai fi putut să-i cunoști...Era finele lui 2012, 6 septembrie joi și aveam bilet către Paris. Destinație finală? Dijon, Franța. Mi-a fost greu să obțin un grant Erasmus și totuși eram aici, dar nu mă bucuram așa cum știu să mă bucur...Pentru că se întâmplase ceva ce m-a dat peste cap, iar în loc să mă bucur de timpul liber în care nu mergeam la universitate m-am uitat la sezoane întregi din Doctor House.  

Cu inima zdrobită, cu o hăinuță nepotrivită pentru vremea ploioasă am luat-o pe jos să-mi caut o haină care să mă protezeje de frig și să fie și drăguță. Mă gândeam la una galbenă, dar era prea micuță ca să-mi vină atât de bine precum chinezoaica care avea una la fel. Așa că mi-am luat una mov și niște cizme lăcuite, potrivite pentru ploaie. Am mâncat prune și iaurturi, dar era pentru prima dată când nu râdeam non stop. Ceva s-a schimbat, vara aceea fusese prea mult chiar și pentru o persoană care poate duce multe...Nu am făcut prea multe poze, am stat cu unghiile nefăcute vreo două luni, nu mi-a mai păsat cum arăt, am noroc că nu pun pe mine chiar dacă începusem să mănânc toate tâmpeniile. 

Voi ați călătorit vreodată supărați? 

Iluzia din capul meu s-a numit iubire?


Iluzia din capul meu s-a numit iubire?

Nu mă pot întoarce în acele momente fără să simt durerea
Cum o sută de mii de ace se îndreaptă înspre mine și-mi spun
Pleacă, sunt atât de multe capitole netrăite
Aici e frig, e un alt timp, un alt spațiu
Aici vei plânge în fiecare zi. 

Oamenii se schimbă și părăsesc lumile noastre mici care devin și mai mici
Și mă întreb: Mai am răbdare să cunosc oameni noi, să mă dăruiesc pe o tavă și apoi...
Să primesc întuneric și un nou capitol necunoscut cu alți oameni noi?

Iluzia din capul meu s-a numit iubire?
Percepția să-mi fie atât de greșită încât să interpretez fericirea absolută ca pe un fleac? 

Gânduri bla bla


M-am mutat într-o zonă mult mai aproape de toate locurile faine, dar parcă sunt lipită de patul acesta, de muzica de pe youtube etc. Când era greu de ajuns îmi plăcea mai mult ideea de a sta aproape de locuri în care se întâmplă chestii.

M-am trezit cu machiajul întins pentru că iar nu m-am demachiat, bad habbit; și cu bagajele în pungi, hai alege ceva de îmbrăcat pentru azi. Mi-am găsit până la urmă ceva și m-am apucat să despachetez. Mi-a rămas gândul la rujul ală de la Flormar care miroase a cocos și e și moale și rezistă binișor. Poate la salariu...Și poate totuși mă mobilizez să găsesc un loc în care pot bea un cocktail fără alcool pentru că și așa mi-am chinuit fața cu machiaj. Au revoir! Plec, pa.

Clinique nu mi-a făcut fața mai faină ca de obicei

Mi-am dorit atât de mult experiența Clinique, încât vreo două luni nu am făcut decât să vizualizez cum mă dau eu cu un fond de ten marca Clinique și cum fața mea devine wow. Am căutat în magazine online, au apărut să-mi apară reclame de fiecare dată când citeam reclame pe blog, testam diverse produse când intram în vreun un Douglas. În fine, am stat și m-am gândit de unde a apărut acesată dorință și mi-am amintit. Filmul...da acel film, „Diavolul se îmbracă de la Prada”. Era o scenă cu ea, protagonista stând la masă cu prietenii ei și la un moment dat ea oferă cadouri: o poșetă albastră, o cremă Clinique. Aha, și totuși am văzut fimul acum ani buni, măi să fie cât de puternice sunt efectele reclamelor subliminale. 

În fine, acum vreo săptămână, poate două, mi-am luat o cremă CC, una din aceea colorantă. Fie vorba între noi, n-am înțeles vreodată care este diferența între BB și CC la nivel de textură. Acum cred că CC este oarecum mai hidratantă. Și eram atât de încântată că s-a realizat minunea. Am ajuns acasă și am încercat produsul. 

Are un miros care mă duce cu gândul la ceva „sănătos”, nuanța aceasta deschisă are o tentă verzuie, precum acele produse destinate tenurilor cu tendință de înroșire și la început oferă o anumită strălucire pielii, dar care nu durează mai mult de două trei ore. Și nu, nu are efectul wow, nu m-am simțit ca atunci când mi-am luat produsul acela de la L'oreal Magic cred că se numea, de îmi ieșea fața perfectă în toate fotografiile sau acela fluid de la Seventeen, brand de care sunt foarte încântată în general, mai ales de intensitatea culorilor fardurilor, iar acum de blush-ul roz pal strălucitor. 

Clinique, CC Cream

Gerovital, CC Cream

L'oreal Magic

Rimmel, Anti Fatique
Revenim la crema CC de la Clinique, nu este cu nimic mai presus ca altele, este într-adevăr mai bună decât cea de la Gerovital, dar hei, aceea costă de 10 ori mai puțin și mai are și miros de zmeură. Mi se pare mai bun fondul de ten de la astor pe care-l am acum, dar comparația este un pic nedreaptă, dat fiind că al doilea este un fond de ten. Părțile bune sunt că oferă tenului un aspect sănătos și o anumită strălucire., în rest rămân la produsele îndrăgite înainte cu o deschidere mare către altele noi. 

Ați încercat acest produs? Care credeți că este cel mai bun fond de ten de pe piață?

Pe curând, A.C 

Felicitări, esti posesorul unei felicitări pictate manual:)

Se numește Valentina Tănase, dar pentru mine este Doamna Vali, colega mea de la Eforie Nord unde am stat în aceeași cameră de hotel timp de două luni. Am ajuns amândouă în cadrul unor cursuri europene de Administrator pensiune, eu din întâmplare, ea din propria inițiativă. 

Despre Doamna Vali știu că are multe talente; mediază foarte bine conflictele, este „mama” a cel puțin 5 copii adoptivi pe care i-a găsit la curs + unui copil real pe care l-am cunoscut ulterior. Doamna Vali învață foarte repede și își ia mereu notițe ceea ce o aduce cu un pas în fața noastră, acelor care credeam că ne vom aminti anumite informații specifice și la examen. La curs avea cele mai bune desene tehnice și artistice, ceea ce ne făcea o echipă desăvârșită, eu venind cu vorbele, iar ea ilustrându-le. După ce am terminat cursurile și practica am aflat că s-a apucat de pictat „pe bune”, adică a început să-și ia în serios talentul, așa cum am făcut și eu acum câțiva ani când am conceput primul blog. Face și felicitări, dar eu am întrebat-o dacă poate să picteze căni:)), dat fiind că îmi plac foarte mult. 

Oamenii trebuie să știe despre munca ei, mi-am zis așa că va trebui să realizez o pagină de Facebook, așa că în câteva minute a apărut Abstracto Vision by Valentina Tănase, unde are fotografii cu tablouri și felicitări. 

Începând de azi și până pe 31 iulie felicitările beneficiază de 20 % discount și trebuie să le vedeți. Sunt realizate manual, sunt acrilice pe carton și reprezintă un cadou personalizat pentru aniversarea unui prieten de exemplu. Mie mi-au plăcut, dar aștept prima cană totuși...Voi ce obiecte personalizate și bune de pictat doriți?






Care este modelul vostru preferat?

Totalul afișărilor de pagină

Un produs Blogger.

Pub

Publicite

Despre mine

Fotografia mea

Orice aș scrie, oricine își va da seama că a găsit-o pe Alexandra pe care o cauta.

Ads

Follow me on Bloglovin

Follow on Bloglovin

Google+ Followers